Casa János Hartlauer

Casa János Hartlauer – clădirea în care păunii, bufnițele și veverițele spun aceeași poveste.

În Piața Plevnei nr. 7 se află una dintre cele mai spectaculoase clădiri Art Nouveau din Timișoara. De-a lungul timpului, aceasta a fost adesea confundată cu Casa Romulus Nicolin, situată pe strada General Henri Berthelot nr. 4, la doar câțiva pași distanță. Confuzia nu este întâmplătoare: ambele clădiri au fost proiectate în 1904 de arhitectul Martin Gemeinhardt, iar ambele impresionează prin spectaculoșii păuni sculptați pe fațadă.

Din punct de vedere istoric însă, cele două clădiri sunt diferite. Casa Romulus Nicolin este cunoscută drept „Casa cu Păuni”, în timp ce Casa János Hartlauer este denumită de specialiști „Casa cu Păuni și Bufnițe”. Și asta pentru că, pe lângă păuni, fațada ascunde și bufnițe, veverițe, flori, frunze și celebrul Pom al Vieții, într-una dintre cele mai bogate și spectaculoase compoziții decorative Art Nouveau din Timișoara.

Clădirea a fost proiectată de arhitectul Martin Gemeinhardt pentru croitorul János Hartlauer, unul dintre meseriașii prosperi ai Timișoarei de la începutul secolului XX. Autorizația de construire a fost emisă la 29 aprilie 1904, iar casa era deja finalizată la 1 noiembrie 1904, fiind ridicată în mai puțin de șase luni, o performanță remarcabilă dacă privim bogăția ornamentelor care împodobesc fiecare colț al fațadei.

Realizată în stil Art Nouveau (Secession), casa este un adevărat manifest al arhitecturii inspirate din natură. Gemeinhardt îmbină armonios motive vegetale, linii curbe și cărămidă aparentă cu decorații din ipsos modelate manual. Păunii simbolizează frumusețea și prosperitatea, bufnițele reprezintă înțelepciunea și protecția, iar veverițele completează această explozie de viață sculptată în piatră. În centrul compoziției se regăsește Pomul Vieții, unul dintre motivele decorative preferate ale arhitectului și un simbol al continuității și renașterii.

Un detaliu pe care puțini îl observă este faptul că MartinGemeinhardt și-a lăsat semnătura chiar pe fațadă, într-un cartuș decorativ. Este un gest rar întâlnit și o dovadă a încrederii pe care arhitectul o avea în această lucrare. Tot aici pot fi remarcați și pilaștrii decorați cu bosaje din tencuială pieptănată, un element caracteristic creațiilor sale.

Succesul acestei colaborări a fost atât de mare încât, câțiva ani mai târziu, JánosHartlauer i-a încredințat aceluiași arhitect proiectarea unei clădiri și mai impunătoare – Palatul János Hartlauer din Piața Plevnei nr. 5, construit între anii 1909 și 1910.

Astăzi, după restaurare, Casa János Hartlauer și-a recăpătat frumusețea de odinioară și continuă să fie una dintre cele mai fotografiate clădiri Art Nouveau din Timișoara. Privită cu atenție, ea dezvăluie de fiecare dată un detaliu nou și demonstrează câtă creativitate și migală se regăseau în arhitectura începutului de secol XX.

Textele sunt documentate din surse istorice și arhitecturale publice, precum arhive locale, platforme dedicate patrimoniului Timișoarei și materiale enciclopedice.