Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”

Institutul de Arte Grafice „Luceafărul” – povestea clădirii de pe C.D. Loga nr. 52.

Pe Bulevardul Constantin Diaconovici Loga, la numărul 52, se ridică o vilă elegantă, retrasă printre copacii uneia dintre cele mai frumoase artere ale Timișoarei.

La prima vedere, este una dintre numeroasele clădiri care amintesc de dezvoltarea orașului de la începutul secolului XX. În spatele fațadei sale se ascunde însă o poveste care traversează mai bine de un secol de istorie: transformarea urbană a Timișoarei, perioada interbelică, o tipografie, naționalizarea comunistă, o fraudă imobiliară, zeci de ani de procese și, în cele din urmă, recuperarea clădirii de către oraș.

O vilă de pe marele bulevard al Timișoarei

Actualul Bulevard C.D. Loga s-a dezvoltat într-o zonă care s-a schimbat radical la începutul secolului XX. După mutarea, în 1902, a vechii linii de cale ferată care traversa această parte a orașului, terenurile au putut fi integrate în noua dezvoltare urbană.

Aici avea să se contureze unul dintre elegantele bulevarde ale Timișoarei, cunoscut în perioada austro-ungară și sub denumirea de Telbisz körút.

În acest context a apărut și vila pe care o vedem astăzi la numărul 52.Arhitectura indică o construcție din prima parte a secolului XX, cu o compoziție sobră și elegantă, diferită de exuberanța decorativă a multor palate Secession din Timișoara.

Fațada este dominată de simetrie, de balconul amplu al etajului și de tratarea masivă a parterului, în timp ce acoperișul înalt și mansarda completează imaginea unei adevărate vile urbane.

Numărul 52 de astăzi era cândva numărul 40.

Un detaliu esențial pentru descoperirea trecutului clădirii apare în documentele judiciare din vremurile recente. Actualul imobil de la Bulevardul C.D. Loga nr. 52 este menționat ca fostul nr. 40, proprietatea fiind identificată și prin numărul topografic 123.

Iar vechiul număr 40 ne conduce spre un capitol aproape uitat al clădirii. Aici a funcționat Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”. Documente tipărite în anii celui de-Al Doilea Război Mondial menționează la adresa Bulevardul C.D. Loga nr. 40:

Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”.Într-o publicație din 1942 apare chiar adresa tipografiei, împreună cu numărul său de telefon.

În 1943 îl întâlnim menționat și pe Teodor Bozgan, proprietarul Institutului de Arte Grafice „Luceafărul”, iar aceeași adresă continuă să apară în publicații și în 1945.

Nu avem însă dovada că Teodor Bozgan era și proprietarul clădirii. Documentele îl indică drept proprietar al întreprinderii, astfel că vila putea fi închiriată tipografiei.

Este însă cert că, pentru o perioadă, între zidurile acestei clădiri s-a desfășurat și activitatea unei tipografii timișorene.

Gheorghe și Rozalia Ienciu.

Înainte de naționalizare, proprietatea se afla în posesia soților Gheorghe și Rozalia Ienciu.

Deocamdată nu există suficiente dovezi pentru a afirma că ei au fost cei care au construit vila. Este posibil să o fi dobândit de la un proprietar anterior, motiv pentru care ar fi incorect să îi atribuim clădirii denumirea istorică de „Vila Ienciu”. Cert este că numele lor va deveni esențial pentru ceea ce avea să se întâmple câteva decenii mai târziu.

1950 – vila este naționalizată

În anul 1950, în baza Decretului nr. 92/1950, imobilul a fost naționalizat. Statul a preluat clădirea, iar aceasta a ajuns ulterior să fie compartimentată și folosită de mai mulți locatari.

Dar în evidențele de proprietate avea să rămână o problemă care, după căderea comunismului, va deschide drumul uneia dintre cele mai controversate povești imobiliare din Timișoara.

O procură falsă și începutul unei povești incredibile. În anii ’90, vila a intrat în centrul unei fraude imobiliare.

În 1995 a fost folosită o procură falsificată în Germania, prin care foștii proprietari, Gheorghe și Rozalia Ienciu, apăreau ca și cum ar fi împuternicit o persoană să vândă proprietatea.

Au urmat tranzacții succesive, iar imobilul a ajuns în cele din urmă în posesia familiei Momiță.

Cazul avea să ajungă în fața instanțelor, iar documentele folosite pentru dobândirea proprietății au fost ulterior desființate în urma proceselor penale.

A început astfel un drum juridic care avea să dureze ani întregi.

2023 – Statul Român își înscrie dreptul asupra vilei.

Abia în 2023, după numeroase procese, Statul Român a reușit să își înscrie dreptul asupra proprietății.

Dar recuperarea juridică a imobilului nu însemna automat și recuperarea lui efectivă.

A urmat procesul pentru evacuarea persoanelor care continuau să ocupe clădirea.

Pe 11 noiembrie 2025, Tribunalul Arad a pronunțat definitiv evacuarea.

14 aprilie 2026 – vila revine efectiv orașului

După o poveste întinsă pe mai bine de trei decenii de la apariția actelor frauduloase, pe 14 aprilie 2026, autoritățile au intrat efectiv în posesia imobilului de pe C.D. Loga nr. 52.

Clădirea a fost evacuată cu ajutorul unui executor judecătoresc și al forțelor de ordine.

Pentru prima dată după foarte mulți ani, vila putea primi un nou început.

Din vilă disputată în grădiniță pentru copiii Timișoarei.Iar noua destinație este poate cel mai frumos capitol al poveștii.

Pe 16 iunie 2026, Consiliul Local Timișoara a aprobat darea imobilului în folosința Administrației pentru Sănătate și Educație pentru o perioadă de 10 ani.

Scopul este refuncționalizarea clădirii într-o grădiniță cu program prelungit.

Proprietatea are un teren de aproximativ 1.202 metri pătrați, iar clădirea este alcătuită din parter, etaj și mansardă.

Astfel, o vilă care a trecut prin transformările orașului, prin naționalizare, falsuri, tranzacții controversate și ani întregi de procese ar putea fi readusă la viață pentru o generație care nu cunoaște nimic din toate aceste lupte.

Poate că nu știm încă numele celui care a desenat-o și nici anul exact în care au fost ridicate zidurile sale.

Știm însă că ele au văzut o parte impresionantă din istoria Timișoarei.

De la elegantul bulevard care se contura la începutul secolului XX, la Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”, de la familia Ienciu și naționalizarea din 1950 până la una dintre cele mai complicate dispute imobiliare ale orașului.

Iar după mai bine de un secol, povestea vilei de pe Bulevardul C.D. Loga nr. 52 continuă.

De această dată, cu un capitol nou.

Pentru fiecare clădire pe care o prezentăm încercăm să mergem dincolo de informațiile ușor de găsit, consultând surse istorice, documente, monografii și cercetări de specialitate. Uneori, o singură clădire înseamnă ore întregi de documentare, comparații și verificări, tocmai pentru ca poveștile Timișoarei să ajungă mai departe cât mai corect.