Palatul Dr. Adolf Vértes

În Piața Plevnei, la colțul cu strada General Henri Berthelot, se ridică una dintre clădirile care atrag privirea chiar și atunci când nu îi cunoști povestea. Colțul rotunjit, turnul înalt, bovindourile și decorațiile fațadei fac din Palatul Dr. Adolf Vértes unul dintre reperele arhitecturale ale zonei.

Povestea sa începe cu Adolf Vértes, născut la 24 aprilie 1861, la Szeged. A devenit avocat și s-a stabilit la Timișoara, unde îl regăsim implicat nu doar în viața juridică, ci și în cea publică și comunitară a orașului. A făcut parte din consiliul municipal, a ocupat funcții în cadrul comunității evreiești timișorene și a fost primul Maestru al Lojei Losonczy, între 1899 și 1919.

Documentele de epocă ne permit chiar să aflăm unde putea fi găsit înainte de construirea palatului. În lista telefonică a Timișoarei din 1908 apare „Vértes Adolf dr.”, avocat, cu biroul și locuința pe Hunyady-utca nr. 5, în Cetate.

Adolf Vértes avea și o pasiune mai puțin cunoscută: șahul. În 1893 este documentată participarea sa la un concurs desfășurat la Budapesta, iar mai târziu îl regăsim implicat în viața șahistă timișoreană și în organizarea unui turneu la Timișoara, în 1912.

La începutul secolului XX, zona pe care o cunoaștem astăzi drept Piața Plevnei trecea printr-o transformare importantă. Odată cu dispariția restricțiilor de construire din vechea zonă non-aedificandi din jurul cetății, aici au început să apară într-un ritm rapid case și palate de raport. În numai câțiva ani, locul avea să capete o înfățișare complet nouă.

În acest context, Adolf Vértes decide să ridice aici un palat de raport și îi încredințează proiectul lui László Székely, arhitectul-șef al Timișoarei și unul dintre arhitecții care au marcat profund imaginea orașului de la începutul secolului XX.

Documentele păstrează două date extrem de precise: autorizația de construire a fost emisă la 4 octombrie 1909, iar la 30 august 1910 clădirea era finalizată. În mai puțin de un an, la marginea Pieței Plevnei apăruse palatul pe care îl vedem și astăzi.

Dacă treceți prin fața lui, priviți mai întâi colțul clădirii. În locul unui unghi obișnuit, Székely a ales o formă curbată, pe care a accentuat-o prin turnul înalt ce domină silueta palatului. Deasupra lui se află un element metalic decorativ care îi accentuează și mai mult verticalitatea.

Fațadele sunt construite dintr-un joc de volume, bovindouri, balcoane, logii și frontoane. Feroneria folosește motive geometrice, iar întreaga clădire aparține perioadei în care Secessionul timișorean începea să renunțe la abundența ornamentelor vegetale în favoarea unor forme mai geometrizate.

Dar merită să vă apropiați.

Pe fațada dinspre actuala stradă General Henri Berthelot au existat două reprezentări feminine. Una înfățișa o tânără cântând la vioară, iar cealaltă o figură feminină asociată în documentarea fotografică cu flori. Unul dintre aceste reliefuri nu s-a păstrat până în zilele noastre.

Un alt detaliu valoros se afla chiar deasupra intrării. Aici exista un vitraliu integrat într-un luminator oval. Din compoziția originală au rămas doar fragmentele periferice, iar imaginea care ocupa centrul vitraliului nu este cunoscută cu certitudine.

Povestea decorativă continua și după trecerea pragului. În holul palatului se păstrează basoreliefuri cu siluete feminine surprinse în mișcări de dans, iar scara este însoțită de o balustradă din fier forjat, decorată cu motive geometrizate inspirate de lalea.

Clădirea nu trebuie însă privită ca o simplă vilă ridicată pentru Adolf Vértes. Documentația de patrimoniu o identifică drept Palatul de raport Dr. Adolf Vértes. Era, așadar, un imobil rezidențial cu apartamente, un tip de construcție caracteristic dezvoltării Timișoarei din acea perioadă.

Adolf Vértes a rămas o figură cunoscută a orașului și în deceniile următoare. În 1926, revista Banatul publica un portret al său realizat de pictorul Albert Krausz. Vértes a murit în 1930 și a fost înmormântat în Cimitirul Evreiesc din Timișoara.

După moartea sa, numele lui a rămas pentru o vreme chiar pe harta orașului. O stradă din Timișoara a purtat numele Dr. Adolf Vértes, denumire păstrată până în anul 1940.

Astăzi, după mai bine de un secol, palatul său continuă să domine unul dintre colțurile Pieței Plevnei. Unele dintre elementele originale s-au pierdut, altele au supraviețuit, dar silueta imaginată de László Székely în urmă cu peste 115 ani poate fi recunoscută și acum.

Data de 4 octombrie 1909 a rămas legată de autorizația sa de construire, iar 30 august 1910 de finalizarea lucrărilor.

Două date între care s-a ridicat una dintre clădirile care dau și astăzi personalitate acestui colț al Timișoarei: Palatul Dr. Adolf Vértes.

📍 Strada General Henri Berthelot nr. 5, Timișoara