Vila Victor Blășian

Pe bulevardul C. D. Loga, într-o zonă în care Timișoara începutului de secol XX și-a construit unele dintre cele mai elegante vile, se află o clădire care poate trece ușor neobservată dacă nu îi cunoști povestea: Vila Victor Blășian.

Este una dintre vilele atribuite arhitectului László Székely, primul arhitect-șef al Timișoarei, omul care a contribuit decisiv la transformarea orașului în primele decenii ale secolului trecut.

În această parte a orașului, în apropierea actualei străzi Ludwig van Beethoven și a bulevardului C. D. Loga, Székely a proiectat un adevărat ansamblu de locuințe elegante. Printre ele sunt amintite Vila Kovács, Vila Csasznek, Vila Gábor Darvas, Vila Margit și clădirea cunoscută astăzi drept Vila Victor Blășian.

Clădirea aparține perioadei în care arhitectura Timișoarei se desprindea treptat de istorism și adopta limbajul modern al Secessionului.

În cazul Vilei Victor Blășian, arhitectura este mult mai potrivită unei locuințe private decât monumentalelor palate de raport construite în aceeași perioadă în Cetate, Fabric sau Iosefin.

Volumele, jocul acoperișului, ferestrele și decorația fațadei îi dau caracterul unei vile urbane elegante, construite într-o zonă care devenea tot mai atractivă pentru oamenii importanți ai orașului.

Dar numele sub care o cunoaștem astăzi ne conduce către o altă poveste.

Cine a fost Victor Blășian?

Victor Blășian a fost unul dintre oamenii importanți ai mediului tehnic și universitar din Timișoara interbelică.

Era inginer de mine, format la Academia Superioară de Mine din Schemnitz, actuala Banská Štiavnica din Slovacia, o instituție cu o tradiție remarcabilă în pregătirea specialiștilor în minerit și metalurgie.

Înainte de cariera universitară îl întâlnim în industria Banatului. Documente din anul 1921 îl menționează în conducerea Uzinelor din Reșița, într-o perioadă în care marele centru industrial bănățean avea o importanță uriașă pentru economia regiunii.

Tot în 1921, destinul său începe să se lege puternic de Timișoara. La numai un an după înființarea Școlii Politehnice, Victor Blășian intră în corpul profesoral al tinerei instituții. Din 1 noiembrie 1921 este profesor provizoriu, iar de la 1 ianuarie 1925 devine profesor definitiv de Exploatări Miniere.

Era perioada de început a Politehnicii timișorene, când instituția își construia aproape de la zero școala, laboratoarele, corpul profesoral și prestigiul. Iar Victor Blășian avea să ajungă până în fruntea ei.

Rector al Politehnicii din Timișoara

În anul 1930, Victor Blășian devine rector al Școlii Politehnice din Timișoara, funcție pe care o va ocupa până în 1933.

Mandatul său coincide cu o etapă importantă din dezvoltarea instituției. Politehnica își consolida autonomia și structura academică, iar facultățile de Electromecanică și Mine și Metalurgie începeau să capete o organizare distinctă.

Un moment aparte are loc în 1931. În acel an, regele Carol al II-lea, însoțit de istoricul și prim-ministrul Nicolae Iorga, vizitează Școala Politehnică din Timișoara.

Cel care îi întâmpină în calitate de rector este chiar Victor Blășian. Este una dintre acele mici legături prin care o vilă pe lângă care trecem astăzi ajunge să ne poarte direct către marile momente ale Timișoarei interbelice.

Blășian nu s-a limitat însă la conducerea Politehnicii. Încă din 1921 publica un „Curs de exploatări miniere”, iar preocuparea sa pentru terminologia tehnică românească avea să continue. În 1938 îi apare lucrarea dedicată terminologiei tehnice românești referitoare la construcțiile miniere.

Îl regăsim și în viața intelectuală a orașului.În 21 mai 1932, la Timișoara este constituit Institutul Social Banat-Crișana, legat de ampla mișcare de cercetare socială dezvoltată în România în jurul profesorului Dimitrie Gusti.

Victor Blășian se numără printre personalitățile implicate și ajunge la conducerea institutului, într-o perioadă în care era rector al Politehnicii.

Numele său apare inclusiv în mediul economic și financiar timișorean, fiind menționat la conducerea Băncii de Scont din Timișoara.

Astfel, în spatele numelui păstrat de această vilă descoperim nu doar un inginer, ci un personaj prezent în mai multe dintre domeniile care modelau Timișoara interbelică: industrie, învățământ superior, cercetare, economie și viață intelectuală.

O casă și povestea unui oraș

Astăzi, Vila Victor Blășian rămâne una dintre acele clădiri care completează discret imaginea Timișoarei de la începutul secolului XX.

Poate că nu are monumentalitatea marilor palate din Piața Victoriei sau Piața Unirii. Dar tocmai asemenea vile ne arată o altă față a orașului: Timișoara locuințelor elegante, a profesorilor, inginerilor, industriașilor și intelectualilor care au contribuit la dezvoltarea sa.

Iar data viitoare când treceți pe bulevardul C. D. Loga și priviți această casă, poate că numele Victor Blășian nu va mai fi doar numele unei vile.

Va fi numele inginerului care a trecut prin industria Banatului, a ajuns profesor la tânăra Politehnică timișoreană și, în cele din urmă, rectorul care îl întâmpina aici, la Timișoara, pe regele Carol al II-lea.

O clădire, un nume și încă o filă din povestea orașului nostru.

Pentru fiecare clădire pe care o prezentăm încercăm să mergem dincolo de informațiile ușor de găsit, consultând surse istorice, documente, monografii și cercetări de specialitate. Uneori, o singură clădire înseamnă ore întregi de documentare, comparații și verificări, tocmai pentru ca poveștile Timișoarei să ajungă mai departe cât mai corect.